Dragi colegi,

 

Materialele prezentate aici constituie o mică, dar extrem de semnificativă parte din rezultatele proiectului RLNM, derulat în perioada 2010-2014 la Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească de la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, destinat perfecționării cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care predau limba română minorităților naționale. Aceste documente audio-video sunt concepute special pentru formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare orală ale elevilor pentru care limba română este o limbă nematernă (RLNM) și accesul la utilizarea lor este gratuit. Având în vedere puținătatea materialelor audio consacrate studierii limbii române de către vorbitorii non-nativi și lipsa totală a unor documente video realizate special în acest scop, materialele prezentate își propun să suplinească această carență deloc neglijabilă a domeniului RLNM, sensibilizând cadrele didactice în legătură cu beneficiile majore aduse de exploatarea audio-vizualului la ora de limba română.

După cum se poate observa, materialele sunt grupate în patru categorii. Primul grup conține înregistrări audio, însoțite de niște mini video-clipuri care constituie un suport vizual necesar și binevenit pentru vorbitorii non-nativi ce nu au o putere de concentrare așa de mare, mai ales în primele etape de învățare a limbii, și nu sunt întotdeauna siguri dacă au identificat corect un anumit sunet sau un anumit cuvânt ori dacă au separat corespunzător unitățile lexicale din lanțul sonor audiat. Din aceste rațiuni am considerat potrivit să oferim un asemenea suport vizual și pentru înregistrările audio, care constă fie în imagini-suport, ilustrative pentru anumite cuvinte, fie în reprezentarea grafică a complexului sonor audiat la un moment dat.

A doua categorie de documente o constituie poveștile relatate în fața unui grup de copii după tehnica TPR (Total Physical Response), povești cu structură repetitivă, în care se stabilește de la bun început un anumit cod gestual pentru reprezentarea unor cuvinte-cheie, astfel încât elevii, la auzirea cuvântului-stimul, să performeze gestul potrivit, conform codului dinainte stabilit. Tehnica este binecunoscută pentru capacitatea ei de a favoriza capacitatea de memorare, dar și pentru puterea de a menține elevii conectați și concentrați asupra firului narativ al poveștii. Poveștile înregistrate de noi constituie doar niște modele pe care le puteți aplica în relatarea altor povești preferate elevilor sau, în cazul părinților, copiilor dumneavoastră.

O altă categorie extrem de consistentă de documente o reprezintă filmele didactice special concepute pentru a servi tuturor celor care învaţă RLNM. Mai exact, publicul-țintă avut în vedere îl constituie vorbitorii non-nativi, aflați la nivelurile A1, A2 și, respectiv, B1 de competență lingvistică corespunzătoare Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECR). Întrucât se adresează cu precădere cursanților de vârstă școlară mică sau medie, o bună parte dintre aceste documente au drept personaje aceleași animăluțe extrem de simpatice prezente și în textele audio (cum ar fi personajele centrale, Arici cu Lipici și Vulpița Codița, sau alte personaje, mai mult sau mai puțin episodice, Pisica Ica, Ursoaica Lia, vânzătorul Iepurici etc.). În acest mod, am încercat să asigurăm coerența și continuitatea întregului „pachet”, dar și acea doză minimă de atașament care să-i determine pe cei mici să lucreze cu plăcere cu aceste materiale. Din aceleași motive, ne-am străduit să imaginăm aventuri cât mai captivante pentru eroii noștri, chiar dacă, aflându-ne la nivelurile elementare de cunoaștere a limbii, mijloacele lingvistice disponibile pentru a realiza acest deziderat au fost destul de limitate. Tocmai de aceea, autorii nu au avut o misiune ușoară. Pentru întreaga echipă a fost o adevărată provocare să conceapă o gamă cât mai diversificată de mesaje orale – conversații între vorbitori nativi în situații cât mai autentice de comunicare, poezii, cântece, povești, buletine meteo etc. -, care, în ciuda numeroaselor îngrădiri pe care le vom expune mai jos, să sune cât mai natural și să conțină doza de umor necesară pentru a ține „spectatorii” conectați până la finalul vizionării.

Astfel, constrângerile de care s-a ținut cont în conceperea scenariilor pentru documentele video au fost de ordin: lingvistic – respectându-se clasele gramaticale și elementele lexicale specifice nivelului de limbă căruia îi era destinat documentul, prezentate în detaliu în Descrierea minimală a limbii române. A1, A2, B1, B2, realizată la departamentul nostrum; tematic – selectând anumite teme (în număr de douăsprezece), menționate în specificațiile CECR: prezentare personală, igienă și sănătate, mâncare și băutură, casa, îmbrăcăminte și cumpărături, timp liber, călătorii, ocazii speciale, animale, vremea, orașul și școala; funcțional – ilustrând, pe cât posibil, actele de vorbire aferente fiecărui nivel (specificate și ele în descrierea amintită mai sus); regizoral – făcând recomandări precise actorilor ce au pus în scenă situațiile descrise, astfel încât să se asigure o scriitură cinematografică suficient de relevantă care să concure, prin mecanismele specifice, la facilitarea înțelegerii documentului vizionat; tehnic – asigurând echilibrul necesar între avântul imaginației dornice de a descrie cadre și decoruri cât mai sofisticate, menite să lase o cât mai puternică impresie de naturalețe, și posibilitățile tehnice sau financiare de realizare a filmelor.

Luând în considerare toate aceste îngrădiri și, mai ales, având în permanență grijă să nu elaborăm texte artificiale, aride, lipsite de orice farmec, am încercat pe alocuri să „poetizăm” textele, apelând la rime sau la o metrică specială. În acest mod, ne-am propus să conferim textelor și o infuzie de muzicalitate pentru a înlesni memorarea unor cuvinte, expresii sau structuri avute în vedere. Prin toate aceste elemente, am încercat nu doar să realizăm niște instrumente de lucru menite să faciliteze formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare orală ale elevilor în limba română, cât, mai ales, să creăm un univers similar celui care-i înconjoară pe copii, punctat de fabulosul poveștilor, de ritmurile muzicii, de farmecul poeziei sau de seducția desenelor animate. Pe lângă materialele destinate vârstelor mici (7-11 ani), ținând cont de faptul că, din păcate, o parte dintre elevii de liceu pentru care româna nu este o limbă maternă se află încă la nivelurile A1-A2-B1 de competență lingvistică, am elaborate, pe aceleași teme precizate mai sus, și o serie de documente destinate „celor mari”, în care se reflectă scene din viața cotidiană a adulților (a se vedea, bunăoară, filmul Un chelner nepoliticos și un client foarte nervos).

Toate elementele scripto-vizuale la care am apelat au rolul de a face cât mai vizibil conținutul mesajului oral pentru cursanții de nivel începător sau mediu, de a aduce un plus de informație prin limbajul non-verbal, contribuind, astfel, la o lectură în profunzime a mesajului, și la alte niveluri decât cel strict lingvistic. Altfel spus, am încercat să-i determinăm pe elevi să recunoască acei indici semantici multipli (lingvistici, non-verbali, socio-culturali) necesari pentru deschiderea unui alt câmp de percepție, în afara automatismelor mentale achiziționate în limba maternă. Chiar dacă ni s-ar putea reproșa că printr-un asemenea demers am atentat la libertatea elevului, ținându-l captiv într-o manieră de vizionare oarecum indusă, pe parcursul căreia i-am ghidat cu atenție reacțiile, socotim că, în fazele de început ale studierii unei limbi, este preferabil să dirijezi în exces înțelegerea decât să lași cursantul pradă frustrării de a nu fi capabil să decodeze mesaje formulate într-un limbaj inadecvat ca nivel, numai „de dragul autenticității”. De fapt, noi avem convingerea că nu se poate vorbi despre o libertate veritabilă a cursantului decât odată cu stăpânirea unui nivel de limbă corespunzător, care îi va permite mai târziu, când va ajunge într-o fază avansată de învățare a limbii, să selecteze oricâte materiale autentice va dori, chiar fără nicio îndrumare din partea profesorului.

Fiecare document din primele trei categorii menționate este însoțit, cum era și firesc, de fișe de lucru realizate după principiile menționate de noi în descrierea materialelor realizate în cadrul proiectului EVRO, motiv pentru care nu mai insistăm aici asupra lor.

                Ultima categorie o reprezintă înregistrările realizate de către partenerul nostru în proiect, asociația Learn&Vison, sub coordonarea regretatei Simona Bernat, ce au drept scop prezentarea avantajelor utilizării unor metode precum Jocul de rol, Lectura predictivă, Mozaicul, Studiul de caz etc., prin discuții și aplicații convingătoare.

                Și aceste material, ca și cele realizate în cadrul proiectului EVRO, pot fi utilizate de către profesori și elevi, deopotrivă, de studenți sau absolvenți care se pregătesc să devină profesori de RLNM și, nu în ultimul rând, de către părinții dornici să se implice în sprijinirea copiilor lor pentru obținerea unor performanțe deosebite în utilizarea limbii române în procesul de comunicare. Dacă ar fi să concepem un Motto reprezentativ pentru acest mod de a învăța limba română, ar trebui să spunem ceva de genul: Învățăm limba română pe nesimțite, jucându-ne și amuzându-ne.

Sperăm ca atât dumneavoastră, cât și elevii dumneavoastră să fiți de acord că limba română se poate învăța eficient și altfel, apelând la această manieră ludică și extrem de atractivă nu doar în „săptămâna altfel”, ci la fiecare lecție.

                                                                                               

Elena Platon, director de proiect


 

Notă: Pentru eventuale citări sau trimiteri la materialele prezentate aici, vă  rugăm să folosiți următoarele date:
Materiale audio-video realizate în cadrul proiectelor RLNM și EVRO, derulate la Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească de la Facultatea de Litere a UBB Cluj-Napoca, coordonator științific Elena Platon, manager Alin Mihăilă, pe http://video.elearning.ubbcluj.ro/