Dragi colegi,

 

Ne bucurăm să vă anunțăm că, după câțiva ani de muncă intensă în care echipa noastră a realizat materiale didactice audio-video în cadrul proiectelor RLNM, EVRO și PREL (derulate în perioada 2010-2015, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), menite să sprijine predarea limbii române atât vorbitorilor non-nativi, cât și celor nativi, a sosit momentul să puteți accesa și dumneavoastră, gratuit, aceste înregistrări, împreună cu fișele de lucru aferente. Trebuie să știți însă că site-ul este în lucru, în prezent echipa de IT ocupându-se cu încărcarea tuturor materialelor și cu introducerea ultimelor corecturi realizate de autori.

Sperăm din suflet că veți considera interesante și binevenite aceste noi instrumente de lucru și că le veți exploata din plin spre folosul elevilor/studenților dumneavoastră. Având în vedere că, în predarea altor limbi, de mai largă sau de mai restrânsă circulație, utilizarea materialelor audio-video constituie, de câteva decenii bune, o parte firească și obligatorie a procesului didactic, ni se pare normal ca, și în cazul limbii române, cursanții să beneficieze de aceleași facilități pentru a-și putea forma/dezvolta, într-un timp cât mai scurt și într-un mod cât mai atractiv, competențele orale de comunicare în limba română: receptarea mesajului audiat sau înțelegerea după ascultare și producerea mesajului oral sau exprimarea orală.

Din păcate, în cazul limbii române, până în momentul demarării proiectelor RLNM și EVRO, nu au existat preocupări serioase pentru propunerea unor metode și materiale special consacrate dezvoltării competențelor de comunicare orală ale elevilor. În ciuda faptului că programele școlare vorbesc despre necesitatea cultivării acestor competențe, din manualele școlare și, drept urmare, și din desfășurarea lecției de limba română, lipsesc cu desăvârșire exercițiile și activitățile destinate competenței de înțelegere după ascultare. Sporadic, sunt propuse exerciții de exprimare orală, dar fără a se acoperi sistematic temele „clasice”, fundamentale pentru îmbunătățirea acestei competențe și fără a se respecta pașii recomandați în literatura de specialitate. Cât despre o arhivă de documente audio-video, diferențiate după vârsta, interesele, nivelul de competență lingvistică al cursanților sau obiectivul didactic urmărit, abia acum, grație rezultatelor proiectelor RLNM și EVRO, se poate vorbi în adevăratul sens al cuvântului. Noi am considerat absolut necesară realizarea unei asemenea bănci de materiale la care să aibă acces neîngrădit toți aceia care, într-un fel sau altul, sunt implicați în dezvoltarea competențelor de comunicare orală ale elevilor/studenților în limba română – învățători, profesori, studenți masteranzi care se pregătesc pentru a deveni profesori de limba română ca limbă străină (RLS), ca limbă nematernă (RLNM) sau ca limbă maternă (RLM) și, de ce nu, părinți sau tutori preocupați de îmbunătățirea performanțelor de comunicare orală ale copiilor. Bineînțeles că materialele pot fi folosite cu succes și de către elevi, fie în scopul fixării a ceea ce s-a predat la școală, fie sub forma unor jocuri instructiv-educative.

Întrucât astăzi predăm limba română într-o societate supertehnologizată, guvernată de sunet și imagine, ar fi fost normal ca, la această oră, să nu mai simțim nevoia de a justifica legitimitatea folosirii înregistrărilor audio sau a imaginilor în mișcare (însoțite sau nu de sunet) pentru asigurarea unui proces didactic de calitate, cât mai complex și mai diversificat. Însă lipsa de pe piață – și, în consecință, și din sălile de clasă – a materialelor audio-video concepute în scop didactic, precum și absența studiilor teoretice menite să sensibilizeze practicienii cu privire la beneficiile majore aduse de exploatarea audio-vizualului la cursul de limbă ne arată că la noi nu s-a înțeles încă pe deplin sensul utilizării acestor materiale la ora de limba română.

Or, în condițiile în care, în buna tradiție comunicativă, ne dorim ca predarea RLS/RLNM/RLM să depășească limitele unui demers pur lingvistic, de ordin descriptiv-explicativ, și să organizăm întreg parcursul didactic în jurul limbii „în act”, se impune să exploatăm sugestiile venite dinspre diferite teorii ale comunicării sau ale psihologiei cognitive și să deschidem calea spre parcursuri de învățare complementare, care mizează pe virtuțile comunicative specifice resurselor audio-video. Această deschidere nu poate însă avea loc decât acceptând rolul elementelor extra-lingvistice în comunicare, care nu pot fi exploatate cu adevărat atâta vreme cât ne limităm la utilizarea suporturilor tradiționale de curs, unde supremația absolută o deține textul. Socotim că astăzi este greu de conceput o lecție de limba română în afara unor inputuri extra-verbale, care să exploateze din plin beneficiile imaginii televizuale/cinematografice.

Dincolo însă de recomandările metodologice de diversificare a inputului în scopul apropierii de situațiile de comunicare autentică în care sunt implicați în mod obișnuit elevii noștri, se cuvine să mai ținem cont de încă un aspect, cel puțin la fel de important: specificul generației cu care lucrăm, stilul ei de a învăța și de a se informa, în general. Un studiu a doi cercetători olandezi, Wim Veen și Ben Vraking, publicat în 2006 la Londra de către Network Continuum Education, intitulat Homo Zappiens: Growing up in a digital age, a devenit celebru în didatica limbilor prin faptul că atrage atenția asupra modului diferit de a învăța al noii generații ce crește și se dezvoltă în epoca digitală, cunoscută și sub denumirea de homo zappiens. Aceasta pare să aibă un profil diferit față de „bătrânul” homo sapiens, reprezentantul generației tiparului. În portretizarea făcută celor două tipologii, autorii arată că persoanele formate în perioada în care procesul de învățare era guvernat de textul scris, procesează informația linear, aprofundat, continuu și separat de joc, în timp ce homo zappiens abordează informația nelinear, procesând-o discontinuu, „culegând-o” din diverse puncte, explorând și învățând jucându-se. Dacă „homo sappiens” era obișnuit să lucreze cu textul și să fie izolat și competitiv, homo zappiens se formează și se informează mai ales cu ajutorul imaginii și al sunetului, simțind nevoia să fie în permanență „conectat” și colaborativ.

Ținând cont de aceste caracteristici, considerăm că, într-o lume guvernată de media, pentru a nu apărea o ruptură dramatică între modul de a se informa al tinerilor și modul de a preda limba română în școală, singura atitudine înțeleaptă este aceea de a transfera suportul audio-vizual în sala de clasă, stimulând, astfel, simultan, văzul și auzul elevilor noștri, surprinzându-i și seducându-i așa cum o fac internetul sau televiziunea, dar într-un scop instructiv-educativ. Un asemenea transfer este de neimaginat în afara elaborării unor materiale concepute în scop didactic, axate pe situații de comunicare autentică, care să constituie atât niște modele lingvistice, cât și niște pretexte pentru discuții de ordin estetic sau moral pentru elevii noștri. Iar, dacă pentru vorbitorii nativi, internetul poate constitui o resursă importantă de selectare a unor filme documentare sau artistice, reclame, emisiuni de știri etc. – în funcție de vârsta și de interesele elevilor – care să fie exploatate la clasă, în cazul vorbitorilor non-nativi asemenea materiale trebuie realizate special, ținându-se cont și de nivelul de competență lingvistică al cursanților, conform Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECR). Mai ales pentru nivelurile elementare de cunoaștere a limbii (A1, A2 și B1), materialele autentice disponibile pe internet, în formă neprelucrată, sunt extrem de dificil de exploatat. Din acest motiv, pentru fiecare document aflat în baza noastră de date, veți găsi specificat nivelul de limbă la care poate fi utilizat, ca și tema generală de comunicare. Aceasta este însă doar o recomandare, fiindcă dumneavoastră vă cunoașteți cel mai bine elevii și sunteți în măsură să decideți la ce clasă sau la ce tip de elev se potrivește cel mai bine un anumit material.

Considerăm că baza de materiale oferită de noi este destul de extinsă. Având în vedere că accesul la ea se va putea face oricând și din orice colț al lumii, ne așteptăm la un impact semnificativ care să conducă la schimbări efective în stilul de lucru al celor însărcinați cu predarea limbii române și, în final, la o îmbunătățire semnificativă a competențelor de comunicare în limba română ale elevilor și studenților. Ne exprimăm, așadar, speranța că, datorită acestor materiale, se va produce o mică „revoluție” în sistemul de predare a limbii române din instituțiile noastre din țară și din afara granițelor – școli, universități, centre de limbi etc. -, aducând audio-vizualul în sălile de curs nu doar ocazional, în scop de relaxare, ci folosindu-l coerent și sistematic, în vederea atingerii unor obiective didactice precise, care vizează dezvoltarea competenței de înțelegere a mesajului audiat printr-un proces continuu de formare-dezvoltare la fiecare lecție de limba română, dar și a celei de exprimare orală, care, din păcate, nu este predată în școală, ci doar evaluată: fie la testele pentru obținerea certificatelor de competență lingvistică, în cazul vorbitorilor non-nativi, fie la finalul întregului proces de învățare (proba orală de la bacalaureat).

Alături de materialele concepute pentru limba română, site-ul nostru găzduiește și materialele elaborate în cadrul proiectului PREL, pentru disciplina religie, de către colegii noștri de la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Ne exprimăm convingerea că aceștia reprezintă doar primii pași în introducerea audio-vizualului în învățământul românesc, care vor stimula apariția unor materiale similare, pentru alte dicipline.

Vă dorim mult succes și vă încurajăm să utilizați cu încredere aceste materiale, dar și să vă informați colegii despre posibilitatea utilizării lor, spre folosul elevilor/studenților cu care lucrați. Așteptăm cu interes impresiile dumneavoastră.

Elena Platon, director la proiectele RLNM și EVRO